În şedinţa Guvernului de astăzi, 7 noiembrie, a fost aprobată Strategia Naţională de Dezvoltare a Sectorului de Tineret, document ce include politicile statului pentru a asigura implicarea directă a tinerilor, lucrătorilor şi organizaţiilor de tineret şi a altor actori de imediată tangenţă în viaţa politică, economică, socială şi culturală a ţării. Documentul strategic prevede crearea condițiilor adecvate necesare pentru a asigura tinerilor oportunități egale, ceea ce le va permite să-și dezvolte cunoștințele și competențele în scopul participării active la toate aspectele vieții prin integrare și participare deplină, prin acces la informare și servicii de calitate în educație, sănătate și petrecerea timpului liber.
Necesitatea elaborării Strategiei Naţionale de Dezvoltare a Sectorului de Tineret pentru anii 2014 – 2020 a derivat din reformele iniţiate de Strategia Naţională a Tineretului pentru anii 2009 – 2013, implementarea cărora a fost evaluată drept „realizate” sau „parţial realizate”.
Urmare a punerii în aplicare a precedentei Strategii, au apărut noi forme și mijloace de manifestare şi afirmare a tinerilor, precum şi noi instituţii şi mecanisme de elaborare, coordonare, implementare şi consultare a politicilor de tineret. S-au dezvoltat centrele de tineret, având misiunea de a asigura informarea, orientarea, consilierea, educaţia şi petrecerea timpului liber a tinerilor. Au fost create Consilii locale ale tinerilor care sunt o formă de reprezentare a tinerilor la nivel local, însă numărul acestora, dat fiind lipsa unui regulament-cadru de funcţionare şi a finanţării adecvate, înregistrează o continuă diminuare. În acest mod se conturează necesitatea urgentă de dezvoltare a instrumentelor şi mecanismelor instituţionale, care ar conduce la creşterea gradului de participare a tinerilor la viaţa comunităţii şi stimularea activismului civic prin intermediului structurilor locale de tineret.
Aşadar, Strategia Naţională de Dezvoltare a Sectorului de Tineret vizează atât tinerii (conform vârstei prevăzute de Legea cu privire la tineret), inclusiv cei cu oportunităţi reduse, cât şi un spectru mai larg de beneficiari: familiile tinere, specialiștii şi lucrătorii de tineret, instituțiile publice centrale și locale care lucrează cu tinerii, organizațiile neguvernamentale de tineret, centrele de tineri și centrele comunitare multifuncționale care oferă servicii tinerilor, Centrele de Sănătate Prietenoase Tinerilor, Consiliile Locale ale Tinerilor, Tineri și asociații de tineret din diasporă etc.
Strategia prevede patru direcţii prioritare de intervenție şi anume: 1. Promovarea participării tinerilor la procesele decizionale;2.Diversificarea şi consolidarea serviciilor pentru tineri;3.Dezvoltarea oportunităţilor economice pentru tineri;4. Consolidarea sectorului de tineret.
Documentul strategic este complementat de un plan de 129 acţiuni, conform fiecărei din cele patru arii de intervenţie.
În opinia factorilor de decizie, Strategia va avea un impact global şi de lungă durată asupra împuternicirii tinerilor ca cetăţeni activi, cu drepturi şi obligaţiuni depline, apţi de a decide şi dirija propria viaţă în condiţiile Republicii Moldova.
